Povestea mea este despre o stea care se stinge într-un întuneric veÈ™nic, într-o noapte rece, pe un cer însingurat, lipsit de luminători, fără mireasă.Â
O stea care nu primeÈ™te a doua È™ansă, sau poate că asta a fost a doua È™ansă, doar că a irosit-o; dar cine sunt eu să judec cine trebuie să primească a doua È™ansă?Â
Pot doar să spun că a treia este o greÈ™eală. Dar È™ansele nu înseamnă retrăire, ci noutate. PrimeÈ™ti fără să meriÈ›i un suflet, dar din teamă de eÈ™ec, eÈ™uezi. Și acel suflet piere. A doua È™ansă înseamnă un alt suflet care È›i se dă È›ie pe sine. A doua È™ansă înseamnă să ai grijă de sufletul care È›i-a oferit a doua È™ansă.Â
Și din teama de a nu pierde a doua È™ansă, o pierzi.Â
Și poate că vine și treia. Dar oare care va fi sfârșitul? Și câte șanse vor mai fi?
Poate că a doua È™ansă este un fel de a oferi încă un minut de viață unei stele, È™tiind că acel minut va însemna ca ea să strălucească până vei muri tu.Â
Cred că a doua È™ansă este o iertare. Dar a treia o dovadă a limitării tale mintale. A treia È™ansă este despre o stea care a căzut de două ori. ÃŽn timp ce o stea nu poate cădea decât o dată pentru că a doua oară nu mai îndeplineÈ™te dorinÈ›e, ci fantezii.Â
Povestea mea a fost despre a doua È™ansă, o È™ansă care nu i se oferă unei stele de către nimeni, din teamă de eÈ™ec, din teamă de dezamăgire. Dar a doua È™ansă e un minut oferit pentru o viață cu o dorință împlinită.Â