”Am ajuns într-o lume paradoxala, o lume în care în pofida faptului ca putem vedea, auzi si vorbi suntem orbi, surzi si muti.”
Încep sa îmi imaginez un tânar mergând pe strada proaspat umezita de picurii de ploaie. Este un tânar de vreo 18 ani, cu palarie pe cap, cu fata putin lunguiata, îmbracat în negru. Are trasata pe fata o cicatrice care îi anuleaza aceste caracteristici feminine. Arunca o servieta dintr-o mana-n alta pentru ca nu o mai poate transporta; era grea.
Ce s-a întâmplat de fapt cu acest tânar?
Acest tânar este dezorientat. Saracul baiat s-o ratacit. Unde? Într-o lume care aparent arata bine, dar interiorul este putred.
Tânarul nu îsi mai aminteste decât 5 cuvinte: ( cuvintele din imaginea de mai sus ) suflet, destin, scuza, clipa, traiesc.
Nu întelege despre ce este vorba, dar mai tarziu, peste cativa ani...
Acest adolescent - care nu mai era un adolescent - se gaseste din nou pe acea strada si în mintea lui îi rasar acele cuvinte. Acum întelege.
Sufletul
Mai exista? Suntem înconjurati de persoane bolnave mintal care au impresia ca aceasta lume este a lor si ca nimic nu îi opreste din îndeplinirea scopului lor diabolic: acela de a domina. Dar sunt prietenii nostri. Gresit! Sunt inamicii nostri! Îi ajuti sa atinga un apogeu, le permiti sa tinteasca sus si apoi te conduc. Ei ne domina. Noi, muritorii de rand suntem condusi de aceste ”divinitati” care distrug valorile morale ale societatii. Ai prieteni ? Ajuta-i... sa devina ceva mai bun.
Destinul
Destinul nu este altceva decât viitorul pe care ti-l construiesti. Ai un vis? Este un proiect. Dar nu lasa ca acel vis sa fie doar atat: un proiect. I-a o caraminda, pune material pe ea si aseaza o alta caramida. Destinul este o fantasmagorie infantila.
Scuza
A ajuns ca un ”îmi pare rau” ponosit si obosit, extenuat chiar, sa nu ne mai satisfaca. Pai este ceva normal. De zeci de ani traim într-o societate care merge în jos. Tu ai putea sa mananci ani de zile doar lapte cu cereale? Aloo!!! Trezirea! Scuza nu scuza nimic. Nimic! Gesturile, afectiunea, unde sunt?
Clipa
Carpe Diem - traieste clipa. Cum ai putea sa traiesti, mai întai, într-o lume materialista? Astazi sentimentele sunt aruncate la gunoi. Nimic, absolut nimic, cu exceptia banilor si a cadourilor, nu conteaza ( vezi articolul ”Îndragosteala, Iubire si Dragoste” ). Clipa? Care clipa? Aceea pe jumatate contaminata? De fapt, 90% este contaminata. Tot ce ai putea sa traiesti este acel 10%, restul? Fugi! Nu are niciun sens sa traiesti o clipa de cateva zile sau luni ( ca la ani, cu siguranta nu se va ajunge ) infecta.
Traieste Si acum? Ce îti mai ramane? Doar sa Traiesti. Cauta acea persoana cu care poti vorbi si despre altceva decat despre noul model de Mercedes care-o aparut. Astfel de persoane te vor saraci sentimental. Cauta pe cineva cu care sa vorbesti despre tine, despre el, despre voi. Apoi Traieste Clipa.
Cu acea persoana Sufletul îti va fi intact, Destinul vi-l veti forma, Scuza va avea impact, Clipa nu va fi contaminata si veti Trai poezia.